Obținerea cetățeniei române este un pas important, care deschide ușa către toate drepturile și beneficiile de a fi cetățean al României și, implicit, al Uniunii Europene. Însă cadrul legislativ poate părea uneori complicat.

Principala lege care reglementează acest proces este Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română. În acest articol, explicăm pe scurt și clar cine sunt persoanele care pot solicita și obține cetățenia română conform legii.

Dobândirea cetățeniei prin naștere

Cea mai simplă cale de obținere a cetățeniei este prin naștere, bazată pe principiul dreptului sângelui (jus sanguinis):

• Copiii născuți din părinți cetățeni români pe teritoriul României sunt cetățeni români.

• Copiii născuți în străinătate, dacă cel puțin unul dintre părinți are cetățenia română, devin de asemenea cetățeni români.

Redobândirea cetățeniei (Articolul 11 din Lege)

Această cale este foarte frecventă pentru persoanele din fostele teritorii românești (cum ar fi Republica Moldova sau părți din Ucraina) și descendenții acestora.

• Au dreptul la redobândire persoanele care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor.

• Dreptul se extinde și asupra descendenților acestora până la gradul III (copii, nepoți, strănepoți).

Acordarea cetățeniei la cerere (Naturalizarea — Articolul 8)

Cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie (apatrizi) pot solicita cetățenia română dacă îndeplinesc anumite condiții de ședere, integrare și cunoaștere a limbii.

Principalele condiții de eligibilitate:

1. Domiciliul și șederea legală:

   • Să locuiască legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani.

   • În cazul în care este căsătorit/ă cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, termenul se reduce la 5 ani de la data căsătoriei.

2. Vârsta: Să fi împlinit vârsta de 18 ani.

3. Afectivitate și loialitate: Să dovedească loialitate față de statul român și să nu întreprindă acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale.

4. Venituri legale: Să asigure mijloace legale pentru o existență decentă în România.

5. Cazier curat: Să nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru infracțiuni care îl fac nedemn de a fi cetățean român.

6. Integrare culturală și lingvistică:

   • Să cunoască limba română (scris și vorbit).

   • Să posede noțiuni elementare de cultură și civilizație românească.

   • Să cunoască prevederile Constituției României și imnul național.

Cazuri speciale și reduceri de termene

Termenele de 8 ani (ședere) sau 5 ani (căsătorie) pot fi reduse la jumătate în următoarele situații:

• Solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional.

• Solicitantul este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene.

• Solicitantul a dobandit statutul de refugiat conform prevederilor legale.

• Solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.

Concluzie

Procesul de obținere a cetățeniei române necesită pregătirea atentă a dosarului și depunerea acestuia la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Fie că este vorba despre redobândire pe baza legăturilor de familie sau despre naturalizare prin ședere de lungă durată, cunoașterea cerințelor legale este primul pas spre succes.

Ai întrebări legate de pregătirea dosarului sau de verificarea stadiului cererii tale? Lasă-ne un comentariu mai jos!

Dacă dorești adaptări pentru o anumită nișă (de exemplu, un birou de avocatură sau consultanță juridică), anunță-mă!

ADRESEAZA O ÎNTREBARE sau COMANDA SERVICIUL

faceți clic pe pictogramă pentru a ne apela